de ce nu cred in predestinare

De ce nu cred in predestinare

Pentru ca in acest caz, daca totul ar fi predestinat,  viata in sine nu ar fi decat o mare sceneta cu 6 miliarde de actori, fiecare mai nefericit decat celalat.

Aud de multe ori in jur dar ma aud si pe mine spunand vorbe de genul: “Asa trebuia sa fie!”, “Era menit sa se intample!”, “Ce e scris, in frunte e pus!”. Serios? Ai vazut ceva scris in fruntea ta? Ai tinut sfat cu Dumnezeu ca sa fii sigur ca te-a “programat” pentru altceva, strivindu-ti  liberul arbitru? Toate astea depind de unghiul din care privesti si motivul pentru care ai vrea sa te ascunzi in spatele oricareia dintre intrebarile de mai sus. Ascund o ne-putinta, o ne-vointa sau o  lipsa de curaj?

Daca iti pun pistol in mana, nu poti alege daca sa il folosesti sau nu? Daca iti spun ca verdele e o forma geometrica, nu poti alege daca sa ma crezi sau nu?

cunoaste-te pe tine insuti

Nu ma pricep la sah, dar stiu ca jocul asta ca oricare altul, are o un set de reguli bine stabilite iar oricare dintre piesele de pe tabla de joc, de la cele mai de “jos” pana la cele  mai de “sus” au un rol bine stabilit fara de care nu poti face face jocul. Inventatorul sahului, acum mai bine de 1500 ani, a “investit” fiecare piesa cu cate o “putere” , un rol sau spune-i cum vrei, dar e nevoie si de unul si de altul, desi sunt diferite. Poti sa alegi sa joci dupa alte reguli, dar vei juca de unul singur si vei fi singurul castigator al propriei incapatanari. Sau poti alege sa joci dupa regula jocului, prin asta insemnand doar ca ai de acceptat propria  ta masura, cat si cum iti poti muta piesa si nu  faptul ca pentru orice esec ai dreptul sa arunci vina pe orice altceva in loc sa te pui pe tine sub semnul intrebarii.

“Nebun” sau “rege” , ai sanse egale de a fi in echipa castigatoare, pentru ca e nevoie si de unul si de altul pentru a castiga jocul.

De-asta consider ca predestinarea, reincarnarea si orice alta gaselnita menita sa departeze raspunderea si asumarea unei alegeri, sunt simple miraje care dupa o vreme aduc dupa ele regretul.

Tanti Jeni, o batranica inteleapta de 85 ani, imi repeta de multe ori in discutiile pe care le aveam ca   ” vai de omul pe care il apuca regretul de tarziu”, adica atunci singurele puteri care le mai ai, le mai poti folosi doar pentru a exclama “Daca faceam aia si cealalta”, “Daca aveam mai mult curaj…”, “Daca indrazneam…”, “Daca incercam macar…”

Daca…

Da mai departe: